Astazi, multi bunici erau din nou la plimbare. Si la 10 dimineata, si la 4 dupa-amiaza. Sigur, vor spune unii, mergeau la doctor. Da, dar mergeau agale, la soare, cu catei, cu sacosele de cumparaturi… Si pe bancuta, la cafeluta… Si eu am un bunic. Are 95 de ani si, pana sa apara restrictiile impuse de coronavirus, iesea in fiecare zi in jurul casei, ca sa isi exerseze mersul, sa isi ia o paine, sa mai schimbe 3 vorbe cu vecinii. Cand a vazut la televizor ca incep sa apara cazuri si la noi, a intrerupt plimbarile pe strada, chiar daca ii erau atat de necesare si chiar daca oamenii pe care el ii intalnea se pot numara pe degetele de la o mana. Fotografia este din data de 13 martie. Atunci a fost ultima iesire in curte. Nu pe strada, in curte. Cand a vazut ca s-a instalat starea de urgenta, a inteles cat e de grav si cat de important este sa respectam regulile. Ii ducem mancare o data la cateva zile, stergem tot cu dezinfectant, lasam cratitile, painea, apa si plecam. Sigur ca ii e greu. Si noua ne este. Vorbim de cateva ori pe zi, mama sta la povesti cu el, pana nu mai poate (de mama, zic  ), are o bicicleta medicinala si il incurajam sa o foloseasca des, cat mai des, ca sa isi pastreze mersul cat de cat in regula (cand il sunam si e pe bicicleta, ne spune ca e calare pe cal  ) si … asteptam sa treaca. Are 95 de ani. Dar a inteles cat de mare e pericolul. Singur, de la televizor. Abia apoi i-am spus si noi cum stau lucrurile. Nu, nu exista sa nu intelegi. E suficient sa te uiti la imaginile din Italia, cu muribunzii in terapie intensiva sau cu sicriele care nu mai au unde fi puse. E suficient sa asculti la radio sau la televizor ca mor in special varstnicii. Cu miile mor. Asta cu “sunt batrani si nu au inteles” e o porcarie. Si tot o porcarie e si asta cu “si ce sa faca si ei, saracii, ca se plictisesc?”… Sa le pese, asta sa faca! De ei, in primul rand, si de ceilalti. Sa faca ce face si bunicul meu. Cu ajutorul nostru, al copiilor si nepotilor. Pentru ca ii iubim, nu-i asa?  Nu trebuie sa ai facultati si biblioteci intregi citite, ca sa intelegi cat este de grav. Trebuie sa ai doar bun-simt. Si bun-simt. Si bun-simt. Atat: BUN-SIMT. Si suflet bun.
Bunicul Nicu va trimite flori din curticica lui. Cu drag. 

30 Martie 2020

 

© Toate drepturile asupra textelor și imaginilor aparțin by Irina Reisler