Iubesc ploaia de primavara-vara. Descatusarea aceea a Universului, mirosul de pamant reavan, aerul curat care iti zgribuleste usor sufletul, stropii de ploaie veniti parca sa mai stearga din murdarie… stari sublime de inceput de mai. De multe ori m-am gandit de ce imi plac ploile, aparent nesuferite si deloc motiv de bucurie. Si cu ele, e la fel ca si cu multe alte lucrurile care nu ne plac: in aparenta, sunt nefaste, dar, in esenta, sunt benefice. De multe ori, am trait intamplari urate, despartiri dureroase, lucruri care mi-au intors lumea pe dos. Pe moment, poate ca nu mi-a fost usor. Pe termen lung, insa, au avut urmari care m-au facut sa ma ridic mai puternica si mai curajoasa. Pe termen lung, orice experienta care ni se pare neplacuta are si o parte plina a paharului. Si ce e neplacut face parte din evolutia noastra. Si orice e neplacut scoate la suprafata multe rele, dar si multe bune. Asa, cam cum se intampla acum. Eu sunt convisa ca, dupa ce trece tot uratul, cu totii vom simti si partea frumoasa a acestei experiente. Ca dupa o ploaie de primavara-vara cu miros de lacramioare. Lasati ploaia sa spele tot ce va e rau si apoi veti constata ca v-au inflorit trandafirii. In inimi. Pe care vi le imbratisez.

4 Mai 2020

 

© Toate drepturile asupra textelor și imaginilor aparțin by Irina Reisler