Poveste de Craciun - Irina Reisler

Anul trecut de Craciun, am facut cu masina o scurta excursie Bucuresti-Budapesta-Viena si inapoi. Cateva zile le-am petrecut in Budapesta, cateva in Viena si inca doua in Budapesta, la intoarcere. Si, cum ma plimbam eu printr-un mic targ de Craciun din Viena, de pe o taraba au inceput sa ma cheme zanele acestea din fotografie, desprinse parca dintr-o poveste magica. Bineinteles ca nu am putut rata asemenea minuni, despre care am aflat ca sunt lucrate manual de o tanara artista din Ungaria. Am cumparat pe doua dintre ele, pe cea roz si pe cea care sta la taclale leganandu-se pe o frunza. Dar, mi-a placut si cea de-a treia… am tot oscilat si, pana la urma, am plecat fara ea. A doua zi, am facut cale intoarsa la Budapesta. Urmarita, evident, de privirea si de zambetul zanei pe care o lasasem pe taraba din targul de Craciun. Imaginea ei imi tot revenea in minte… cum sa va spun, asa, cu strans de inima, chiar si noaptea, inainte sa adorm… ce sa mai, imi parea teribil de rau ca nu am luat-o si pe ea acasa! In ultima seara de vacanta, ne-am invartit fara sens si fara directie prin centrul Budapestei, zgribuliti sub umbrele, pentru ca ploua torential. La un moment dat, ridic ochii din balti si vad la cativa metri in fata mea … taraba cu zane! Oamenii venisera acasa, fiind Craciunul, si mai expuneau pentru turisti in ziua respectiva. Plimbarea fara sens capatase, intr-o secunda, sens. Pentru cateva clipe, m-am oprit in loc si nu am stiut ce sa fac cu copilul din mine: sa il las sa rada in hohote de fericire sau sa il las sa rostogoleasca, peste acea clipa sublima, lacrimi de bucurie…? Am intins mainile catre ea, iar ea mi-a zambit de sub palaria in forma de floare. Am luat-o de pe taraba si i-am soptit: “Tu esti Magia Craciunului”. In timp ce o impacheta, doamna care vindea zane fantastice in mijlocul unei ploi torentiale mi-a spus: “Ce noroc ati avut, la ora 18 plec acasa!”… Mi-am luat darul magic si m-am uitat la ceas. Era 17:59.
Ce vreau sa spun cu aceasta poveste este ca, orice ar fi, nu trebuie sa ne oprim din a crede, din a spera, din a ne dori, din a visa, din a chema catre noi tot ce ne bucura inimile. Cand facem toate aceste lucruri cu toata puterea noastra si din tot sufletul, Magia isi croieste cumva drum catre noi.